Despre Muzeu

Misiune

Proiectul de reorganizare a parterului s-a dorit o punere in valoare a istoricului clădirii. Expoziţia prezintă organizarea unui han din perioada secolelor XVIII-XIX, prin valorificarea patrimoniului existent în colecţiile muzeului. S-a dorit o expunere liberă, o prezentare a obiectelor de patrimoniu în raport cu utilitatea lor sau cu rolul lor decorativ, reconstituirea atmosferei specifice perioadei, de la elementele de iluminat până la mijloacele de încălzit, de la utilitatea încăperilor până la obiectele necesare funcţionalităţii unui han.

 

Expoziţia permanentă de la parterul clădirii reconstituie atmosfera de epocă a unui han care găzduieşte oaspeţii de seamă, dregători, negustori. În salonul privat este reconstituită o sobă de influenţă austriacă cu plăci de ceramică de tip „Kuty”, este mobilat cu piese sculptate ornamentate cu motive tradiţionale: masă cu scaune cu spătare înalte sculptate, dulap cu vitrină pentru veselă şi piese de porţelan, sticlă şi metal (farfurii, căni, suporturi pentru pahare, tăvi, tabacheră, lulea, etc.).


Hanul Domnesc a fost într-o perioadă (sfârşitul secolului al XVIII-lea) casă de vânătoare, atmosfera acestei perioade fiind ilustrată cu obiecte specifice acestei ocupaţii – pe un rastel sunt expuse puşti de vânătoare, o panoplie cu pistoale şi pumnale. Ambianţa salonului este completată cu blănuri de mistreţ.
Urmează cămara în care sunt obiecte de uz casnic necesare preparării hranei. Aici sunt râşniţa de mână, teascul pentru ulei, cumpăna, cofa pentru apă, butoaie, butoiaşe, balerci, saci pentru făină, tăvi de copt, piuă.


În bucătărie, elementul principal este cuptorul cu plită, rolă şi cuptor de pâine. Vasele necesare sunt aşezate pe un grilaj din jurul hornului (linguroaie, tăvi, tigăi, oale, căni); pe plită şi pe vatră: oală pentru sarmale, chiup pentru borş, lopată, cleşte, cociorvă, piuă pentru sare. Mobilierul din bucătărie este cel specific: masă, blidare, laiţe, completat de tesaturile de interior( laicere, paretare, stergare).


Circuitul de vizitare trece apoi în sala hanului. Aici sunt mese cu laiţe şi scaune, poliţă cu vase din ceramică, blidare , butoiaşe, balerci, colţare. Pe masă sunt sfeşnice, strachini, linguri, fund de mămăligă. Această cameră este destinată servirii mesei. Inventarul camerei este completat cu textile de interior, ştergare de mână, ţesături de cânepă.
Urmează camera de odihnă cu mobilier specific: pat cu tăblii, banchetă, jilţ, scrin, lavoar cu oglindă cu cană şi lighean de porţelan. Interiorul acestei camere este completat cu ţesături de factură populară: ştergare, aşternut de pat, scoarţă pentru perete precum şi o blană de mistreţ. O sobă de încălzit şi un cufăr pentru haine întregesc inventarul acestei încăperi care-şi aşteaptă oaspeţii.
In holul de intrare, care face legătura dintre camere, sunt expuse piese de harnaşament (şei, tarniţe, curele, hamuri) şi obiecte legate de transport şi vânătoare. Este expusă o saca, un mic atelier de fierărie cu nicovală, ciocane, cleşti.


Pivniţa, cu cele două camere legate printr-un culoar boltit, constituie un punct de atracţie prin arhitectura şi prin reconstituirea funcţionalităţii sale. În spaţiul de la intrare sunt expuse butoaie pentru băuturi şi pentru alimente, iar în a doua încăpere este amenajată o cramă cu mese şi laiţe, cu obiecte din lemn şi ceramică.
Interacţiunea dintre reconstituirea interioarelor specifice hanului şi prezenţa obiectelor de factură populară face trecerea  spre etajul clădirii, unde sunt expuse toate genurile de artă populară din principalele zone etnografice ale judeţului.


Zona etnografică Humor se remarcă prin meşteşugul prelucrării artistice a lemnului care s-a materializat în obiecte de mare frumuseţe ca formă şi ornamentaţie, meşteşug practicat şi astăzi cu aceeaşi măiestrie.


Dintre ţesături se remarcă ştergarele de perete şi ţesăturile de traistă în carouri.


Costumele tradiţionale purtate în toate anotimpurile oferă diferite variante artistice locale. Sunt compuse din ştergar de cap cu vârste colorate, cămaşă femeiască bogat ornamentată cu fir, paiete şi mărgele, catrinţă sobră cu dungi înguste de culoare galben auriu şi bondiţă ornamentată cu şnur negru.


Zona Dornelor se distinge prin velniţele de pat cu decor liniar, în culoarea naturală a lânii, ştergarele de perete cu motive geometrice realizate în tehnica alesăturii cu acul. O piesă de port deosebită este cămaşa cu platcă cu motive vegetale aplicate cu mărgele.


Cele patru ansambluri de port tradiţional încadrează mai bine de un secol de conciliere a influenţelor vechilor tradiţii de natură geometrică specifică nordului Moldovei cu stilizări vegetale de influenţă năsăudeană.


Salbele de dotă realizate cu ajutorul unei zgarde cu ornamente de mărgele, de care se prind monedele reprezintă o particularitate zonală ce completează costumul femeiesc.


Zona etnografică Rădăuţi se caracterizează printr-o realizare artistică deosebita în toate domeniile creaţiei populare. Se remarcă scoarţele, lăicerele şi grindăraşele cu motive geometrice şi colorit vegetal.


Costumele populare reprezentate in expozitie ilustrează toate tipurile de haine tradiţionale purtate de locuitorii acestei zone.


Zona Rădăuţi se impune, de asemenea, prin meşteşugul cojocăritului reprezentat prin cele câteva tipuri de haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale) cu o ornamentaţie bogată ce le subliniază croiala, într-un colorit viu cu motive vegetale.


Meşteşugul olăritului este reprezentat prin ceramica neagră de Marginea şi cea smălţuită de Rădăuţi.


Zona etnografică Câmpulung continuă străvechea tradiţie a prelucrării lemnului prin expunerea diferitelor obiecte, de la furca de tors la cofiţa pentru aghiasmă şi tiparul de prescure, deosebite prin combinarea diferitelor motive solare, fitomorfe, geometrice.


Portul tradiţional al zonei se remarcă prin cămaşa femeiască cu motive geometrice şi rafinament coloristic şi prin bondiţele cu prim de jder sau de dihor, cu decor geometric cu mătase şi mărgele.


Sărbătorile de iarnă aduc în scenă masca de cerb, care este ornamentata cu materiale strălucitoare, canafi coloraţi, personaj marcant în alaiurile prezente in noaptea de Anul Nou din zonă.


În spaţiul de trecere sunt expuse piese de artă populară actuală din toate genurile de creaţie: ţesături, ceramică, obiecte de lemn, coarne pentru praf de puşcă realizate din os cu decoruri pirogravate.


Expoziţia se doreşte a fi o sinteză a valorilor etnografice ale judeţului Suceava, iar prezentarea obiectelor de patrimoniu aflate în colecţiile muzeului dovedesc autenticitatea şi bogăţia tradiţiilor noastre moştenite.

prima pagină| despre muzeu| expoziții| evenimente| vizitare| educație| connect| contact| forum

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene şi a Guvernului României

© Fundația Culturală Artex